miercuri, 26 martie 2008

20

Linkuri de întoarcere către această postare

Am taiat speranta visului de ieri
doua secunde se sinucid
AZI m-a uitat, iar MAINE nu ma stie
20 de atingeri in minutul obsesiv repetat.
Rupi legatura cu aerul
te desparti de firesc.


Ti-am scris o aripa
Stii ca plec mereu
ma intorc cu vantul in suflet mereu.
Inocenta durere prin natura existentei tale moi
trezire din blestem.
Legamant al timpului ce sunt.

TE VAD

Linkuri de întoarcere către această postare

Respir. Respir si vad. Iar asta imi da dreptul sa judec. Judec. Am invatat ca nu e tocmai bine sa faci asta..."cunoaste si apoi judeca!" Ce inseamna cunoaste? Ma tot gandesc daca si cum trebuie sa cunosti pentru a judeca. Dar stai! Ce inseamna a judeca pana la urma?
Eu ma prezint intr-un anume fel in ochii tai...prin ce vorbesc, prin cum ma manifest...iar tu iti faci o parere despre mine, sau ma judeci intr-un anume fel. E totuna cu etichetare? Unde se termina parerea formata despre cineva si unde incepe a judeca pe cineva la modul negativ? Sau pana la urma, e ceva negativ in toata chestiunea asta?
Am o serioasa problema cu oamenii! Glumeam. De fapt...am o mica zbatere. Daca eu nu pot accepta modul de comportare sau de a actiona al unor oameni, si imi fac mici idei despre ei, e rau? E dovada de judecata de valoare? Sunt...REA? Neintelegatoare? Am eu un lapsus? Consider ca omul e in mare parte ce se "prezinta". Nu cred ca un om care se (re)prezinta intr-un anume fel, care da dovada de carente flagrante este asa doar pe moment. Nu trebuie sa cunosc intreaga substanta a cuiva pentru a-mi face o parere.
TOTI OAMENII SUNT BUNI! sau TOTI OAMENII SUNT RAI! Am auzit ca poti pleca de la oricare din cele doua premise. Mi se pare nu dur, ci de-a dreptul tragic. Oamenii sunt oameni! Daca pleci de aici, nu cred ca poti da gresi, nu cred ca te poti insela foarte mult. Sunt oameni, produs al culturii din care provin, al mediului, al conjuncturii. Nu mai pot si nu mai vreau sa privesc in jurul meu si sa vad oameni cu un anume comportanent si sa le gasesc circumstante atenuante.
Esti ceea ce vrei sa fii, esti ceea ce alegi sa fii! Nu-mi cere mie sa inteleg MOTIVELE pentru care esti asa. Singurul motiv pentru care esti asa cum te afli, esti TU!
Am sa continui sa judec si sa-mi dau cu parerea, am sa continui sa respect in aceeasi masura pe orice om, pentru ca acesta e singurul lucru pe care ni-l datoram unul altuia: minimum de respect!
Daca te vad intr-un anume fel, atitudinea mea va fi aceeasi. Pentru ca suntem aici, impreuna, si ar trebui macar sa fim constienti de asta, de tot ce ne leaga si ne desparte, de cine suntem noi si cine sunt cei din jurul nostru. Dar sa incepem de la noi insine!