vineri, 15 iunie 2012

Scrijelesc mici gandaci, pe foi de pastrat

Am sa cladesc din trupul tau, un loc de rugaciune. Vor veni pe rand, cei ce uita sa respire, sa priveasca, sa asculte. Mai multe voci, unite, care sa trezeasca. Sa picteze tabloul de mult format, ce n-ai vrut niciodata sa-l vezi. Doar ca rugaciunile ajung greu, iar cand vei privi, ei vor fi plecat. Va fi ramas tabloul dezbracat, privindu-te inapoi, gol si sarat.
---------------------------------
Tipat mut. Expresie violata indelung. Eu nu pot tipa mut. Sunt doar inconjurata de ziduri, asa ca nu ma auzi. Am muncit mult la ele. Nu am facut decat sa le daram pentru a le reconstrui mai puternice decat au fost vreodata. Urlu la nopti, pentru ca zilele sunt ale tuturora, noptile sunt ale noastre, nu? Tip la zbor, pentru ca m-a ridicat, iar acum sunt in cadere libera. Norii erau desenati, s-au decolorat. Cad.
Nu-i nimic, am sa-ti pastrez in causul palmelor tot ce merita pastrat si mentionat. Lucruri vechi, spre care te vei intoarce prea tarziu.
Sunt mici gandaci, negri pe alb, ce vad mai bine decat mine. Se aseaza pentru ca nu pot altfel. Se vor aseza pana vor obosi, se vor retrage in cutia lor neincapatoare si vor dormi. Frumoasa din Padurea Adormita.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu