mai curati...

Citeam acum ceva vreme un interviu cu Cecilia Stefanescu. Imi place stilul ei, maniera de abordare literara, consider ca are talent. Spunea ea acolo un lucru pe care l-am auzit de atatea ori incat pare o copilarie: cititul iti imbogateste vocabularul. Aspect infailibil, probabil de aceea propozitia isi pierde din valoare. Imbogateste vocabularul, iti confera fluenta in gandire, in vorbire, iti dezvolta imaginarul. Ma gandesc de ceva vreme la reciclare. Nu la tomberoanele cu "fiecare lucru are locul lui". La o extrapolare a idei budhiste de reincarnare ma ducea gandul. La reciclarea de oameni. Poate parea grav, mult, totalmente extremist, insa in mod sigur si oamenii sunt reciclati (a nu se citi oamenii sunt deseuri, ci doar actiunea de a preschimba ceva cu scopul de a fi refolosit). Nu vad prin asta o decadere. Nicidecum. Spre exemplu, cititul ajuta la reciclare, un film bun de asemenea, muzica cu precadere. Vad orice aspect din mediul inconjurator, orice om cu care intri in contact un agent de reciclare. Bineinteles, se poate si in sens invers si schimbarea sa fie in negativ. Cert e ca ne schimbam la un momentdat, intevine un plus sau un minus, ceva se intampla. Nu pentru totdeauna. Eu sunt adepta sloganului "nu ne schimbam niciodata". La modul ca esenta, baza, raman aceleasi. Se poate schimba forma, insa fondul e irecuperabil. Ce produce schimbarile? Lucrusoare multe si nenumarate. De la cele mai marunte la cele mai complexe. Motivul schimbarii este intr-adevar interesant, am experimentat eu insami, am vazut si la altii. De cele mai multe ori esti tragic, trist. Psihologia si psihanaliza in mod sigur pot veni cu argumente, contrargumente, explicatii, insa modul in care simti este in totalitate personal. Mai devreme sau mai tarziu, mai mult sau mai putin, voluntar ori ba, ajungem sa reciclam parti din noi, poate chiar intregul, indiferent de motiv sau magnitudine.  Destul de bizar, insa schimbam mici aspecte, suntem capabili de asta, dar nu putem sa schimbam datele generale; trist imi pare atunci cand, in urma reciclarii rezulta uratul, iar lucrurile asa stau de cele mai multe ori.